Istoria coşurilor de fum partea II

Istoria coşurilor de fum partea II

Colonizatorii germani au introdus modelul de plită “five-plate” în Pennsylvania, la începutul secolului 18, cu toate ca colonozatorii francezi au introdus ceva asemănător în Canada ceva mai devreme. Aproape de secolul 18, cand s-a început a fi simţită lipsa de lemn, ceea ce a rezultat în creşterea preţului la combustibil, şi-au făcut apariţia diferiţi inventatori printre care Benjamin Franklin, Charles Wilson Peale şi Benjamin Thompson, cunoscut mai târziu ca Count Rumford, ce au facut diferite designuri la sobe pentru a reduce cantitatea de căldură pierdută pe horn.

În 1740, Benjamin Franklin a inventat soba Pennsylvania pentru a îmbunătăţi eficienţa încălzirii unei case. Între anii 1762 şi 1785 a făcut studii despre cauza şi modalităţile de rezolvare a unei probleme vechi de mii de ani, îmbunătăţirea modului de evacuare a fumului. În 1768, lordul Kames din Edinburgh a scris lui Franklin numindu-l doctorul universal al fumului şi l-a rugat să-i destăinuie modalitatea de a scăpa de fun din casa pe care abia o construise. Franklin a publicat în 1787 lucrarea intitulată „Observaţii despre cauzale şi metodele de prevenire a fumului în casă”. În această lucrare erau date informaţii despre soba pe care o inventase în 1742 şi cea inventată în 1771, cea care a fost construită pentru a arde combustibilul mult mai eficient, reducând cantitatea de fum dispersată în aer. Soba Franklin, o versiune de fontă mai mică decât soba Pennsylvania, a fost rapid adoptată ca modalitate de încălzire pentru camere mici, înainte de Revoluția Americană.

Aproximativ în acelaşi timp în care Franklin a inventat soba Pennsylvania, arhitectul francez Francois Cuvillies a construit o soba închisă cu gurile de foc acoperite cu plăci de fier perforate. Soba Castrol sau ulterior "soba tocană", așa cum a fost numită invenţia sa, a fost în multe privințe similară cu sobele folosite în societatea chineză de secole. Aceasta îşi are rădăcini în tradiţia Mediteraneană în care produsele alimentare erau pregătite într-un vas ridicat peste carbune. Cu toate acestea, în Europa, trecerea de la arderea lemnului la arderea cărbunelui cu funingine au făcut rezolvarea problemei fumului ce umple camera chiar mai important. Benjamin Thompson, de asemenea, cunoscut sub numele de Contele Rumford, a preluat iniţiativa de rezolvare a problemei coșurilor de fum. Născut in Massachusetts în 1752, Benjamin Thompson a luptat de partea roialiştilor în războiul de independenţă. Fiind un oportunist în politică, a schimbat taberele în funcţie de cum ar fi putut avea beneficii. Thompson mai era cunoscut pentru studiile efectuate asupra naturii căldurii. A fost printre primii care a sfidat opinia oamenilor de ştiinţă de atunci referitor la idea căldurii fiind fluid. În 1795 s-a întors în Anglia din Bavaria, unde a primit titlul de Contele Rumfors şi şi-a dedicat timpul pentru a rezolva problemele legate de căldură. A inventat un şemineu şi un coş de fum proiectat pentru a reduce, dacă nu chiar elimina complet, poluarea cu fum care a creat atât timp probleme în Londra.

Şemineul Rumford a înlocuit sobele folosite de atât timp cu una care reflecta căldura în cameră. În loc de o structură de cărămidă mare ce se extindea dincolo de peretele exterior al casei, coșul de fum Rumford, după 1796, ar putea fi încorporat în perete și asigura că fumul va ieşi în totalitate pe horn, decât să se scurgeră în cameră.

Cam în acelaţi timp Rumford a inventat un tip de sobă folosit în bucătărie în idea de a elimina căldura datorată focului deschis. Soba Rumford a eliminat ambele probleme, cea a pierderii de căldură şi cea a fumului. Soba şi coşul de fum Rumford şi de asemenea soba Franklin au influenţat puternic design-ul caselor începând cu secolul 19 până după epoca Victoriană. În 1854, David Thoreau a concis că confortul societăţii civilizate cuprinde un şemineu Rumford.


Comentarii

La acest articol încă nu există comentarii. Fiţi primul!

Lăsaţi un comentariu

Adresa dumneavoastră de email nu va fi publicată. Şi noi urâm spam-ul.

Câmpurile marcate cu (*) sunt obligatorii.